„Maestre, dă-mi-o mie. Facem un schimb...ia ce vrei de la mine!...Cât am dorit-o, aș vrea să o las în colecție...L-am văzut pe Tonitza pictând-o”. Atât de mult şi-a dorit Florăreasa de Nicolae Tonitza (preț estimat 150.000 - 250.000 €) negustorul armean K. H. Zambaccian încât i-ar fi dat compozitorului Ion Dumitrescu orice din propria sa colecţie.
Lucrarea lui Nicolae Tonitza a trecut succesiv prin mai multe colecții istorice. Cumpărată direct din atelierul maestrului de către arh. Dimitrie Mohor, prietenul și susținătorul lui Tonitza, opera ajunge între 1942-1944 în colecția generalului nazist de aviație Alfred Gerstenberg. După arestarea lui Gerstenberg, Florăreasa revine în colecții românești (Puiu Bereșteanu, Ion Dumitrescu etc.). Prima apariţie publică a lucrării a fost la prestigioasa Exposition d'art roumain ancien et moderne au Musée du Jeu de Paume, Paris, 1925. Ultima apariție a Florăresei pe simezele publice a avut loc în 1964, atunci când Muzeul Național de Artă organiza marea retrospectivă Tonitza.
Cea de-a doua capodoperă prezentă în licitația Artmark este Bărăția din Câmpulung de Nicolae Grigorescu (preț estimat: 50.000 - 100.000 €).
"Patria noastră reprezintă destule subiecte vrednice de studii, destule frumuseţi originale şi artistice spre a-şi putea avea locul, cu demnitate, în galeria oricărui muzeu din lumea occidentală." considera Nicolae Grigorescu. Acesta este şi motivul pentru care artistul revine în ţară pentru câteva luni în mai 1867. Călătoreşte la Căldăruşani, Târgovişte, Câmpulung, Rucăr, locuri considerate în acel secol vetre ale neamului. La Câmpulung, Grigorescu găseşte şi trecut şi prezent, vestigiul medieval al Bărăţiei, dar şi târgul plin de forfotă, purtând pecetea vieţii rurale.
Sub titlul Vue de Câmpu-Lung lucrarea participă în 1889, la Expoziţia universală de la Paris (Salonul Beaux-Arts, pavilionul României). Un tablou omonim se găseşte şi în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României (Galeria Naţională). Istoricul operei cuprinde o succesiune de colecţii prestigioase (Gheorghe Gr. Cantacuzino "Nababul", 1832-1912; Grigore Bălăceanu, 1876-1967; dr. Anton Buşulenga ), ce îi acordă un statut privilegiat.
Lucrarea Țărăncuță de Ioan Andreescu (preț estimat: 25.000 - 35.000 €) întregește triada capodoperelor ce vor străluci în seara de 19 decembrie. Este o lucrare ieșită timpuriu din penelul lui Andreescu, a cărui moștenire artistică este cu atât mai prețioasă cu cât se reduce la mult mai puține lucrări decât a creat, spre exemplu, mai prolificul Grigorescu. Tabloul "Ţărăncuţă" a trecut la rândul lui prin câteva colecţii istorice (dr. Kaufmann-Kosla; Iosif Tendler şi Froim Feldmann).
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu