Postare de 8 Martie sau Sa nu uitam de ce iubim femeile …


De vreo saptamana am deschis pe pagina mea de Facebook un subiect legat de ziua de 8 Martie (a.k.a. Ziua Internationala a Femeii sau Ziua Natiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor si Pace Internationala), mai exact am cerut prietenilor (femei si barbati deopotriva) opinii si raspunsuri cat mai personale la “De ce iubim femeile?” 
Printre raspunsurile cele mai frumoase, mai bine spuse, mai originale, care merita a fi consemnate se numara:
-          - Iubim femeile “pentru ca sunt nehotarate, dezordonate, vorbesc mult si cicalesc si mai mult; sau pentru ca sunt focusate, ordonate, mamoase etc. sau mai bine pentru ca nu stiti niciodata ce gandesc si ce vor face in secunda urmatoare”(Loredana)
-          - Pentru ca fara ele viata ar fi prea stearsa, "necondimentata" :) Si pentru ca "pot sa trec printr-o viata de cosmar daca traiesc o clipa un vis" (George)
-          - Pornind de la prezumtia ca le iubim, noi baietii, de ce le iubim ? Pai probabil din acelasi motiv pentru care marea majoritate a oamenilor adora si adopta diverse zeitati si credinte...pentru a-si justifica slabiciunile, esecurile, frustrarile, nereusitele...e nevoie mereu sa ai pe cine sa arunci vina si responsabilitatea...dar asta nu inseamna ca le iubim, ci ca le folosim prezenta... (Tudor)
-          - Ena considera “ca pentru foarte putina atentie si iubire, noi vom fi acolo langa voi, barbatii, atunci cand veti avea mai multa nevoie de noi
-          - Iubiti femeile tocmai pentru ca, de cele mai multe ori, ele se indragostesc de barbatii nepotriviti, spune Raluca
-          - De ce le iubim? La o prima strigare ar fi simplu! Pentru ca au sani si fund care ne atrag! Pentru ca le place shoppingul! Ne place si noua dar nu vrem sa recunoastem! Pentru ca le dam cardul si codul pin, pentru ca vorbesc mult, pentru ca plang mai mult ca noi, pentru ca ne satisfac nevoile sexuale, pentru ca ele gatesc, ne ingrijesc, pentru ca ne place cum ne privesc, pentru ca ne fac sa ne simtim importanti! Fara femeie nu ar fi arta, literatura, nici muzica! Fara femeie n-am avea civilizatie. N-am avea copii, nu am sti ce e ala sarut, imbratisare, mangaiere, dragoste, dragoste materna! (Emil)
-          - Iubim femeile: in primul rand, instinctiv - cand ne nastem (mamele noastre, bunicile noastre etc. - depinde cine ne creste), in al doilea rand ca prietene si-n al treilea rand ca fiinte deosebite care ne completeaza si ne potenteaza propriul eu, care ne atrag si ne inspira, care ne motiveaza si ne fac fericiti  (Cristina)
Multumesc tuturor celor care si-au adus contributia cu cate o opinie.
Chiar daca, in decursul timpului sunt multi cei care au incercat sa ofere raspunsuri la eterna, existentiala si pana la urma foarte fireasca intrebare “De ce iubim femeile?”, scriitori, cantareti, filozofi, etc., chiar daca a curs foarte multa cerneala si s-au scris tone de carti, un raspuns clar si obiectiv inca se lasa asteptat… Poate chiar pentru ca nu il avem intr-o forma concreta, pentru ca firescul nu are nevoie de explicatii, pentru ca iubim picaturile de mister din esenta vietii sau deoarece complexitatea oamenilor (in special a femeilor) este mai presus de ceea ce putem exprima prin cuvinte. 
M-am ferit sa folosesc citate sau alte materiale preluate tocmai pentru a oferi o doza de “personalitate” acestui articol.
Sund dator si eu cu un raspuns, pe care il voi oferi prin prisma experientelor pe care le-am trait pana acum si a persoanelor la care ma raportez cand incerc sa imi exprim parerea. Astfel, pe mama o iubesc pentru ca m-a educat, mi-a purtat de grija si a stiut cand sa ma incurajeze si cand sa imi indrepte constructiv directia inspre cai mai “potrivite”. Femeia ca si prietena & iubita o indragesc pentru ca imi face zilele mai frumoase, pentru ca stie ca o iubesc si imi ofera reciprocitate, pentru ca respectul ei pentru mine este unul sincer, care nu o impiedica sa fie obiectiva, pentru ca e constienta ca fericirea “se invata” impreuna, pentru ca e pasionala si pasionanta, pentru ca zambetul ei in acele momente speciale este de neinlocuit, pentru ca ma poate surprinde (placut) in fiecare clipa, pentru ca stie sa ofere si sa primeasca afectivitate.
Aceasta este partea frumoasa si ma rezum strict la ea.

“La multi ani” tuturor doamnelor si domnisoarelor cu ocazia zilei de 8 Martie! Va multumim pentru ceea ce sunteti si pentru ceea ce suntem si noi, multumita voua!

7 comentarii:

Gabi | 7 martie 2010 la 20:05

Bravo...ma bucur sa stiu ca de fapt el se foloseste doar de prezenta mea. Adica tipul ala e pe bune? Poate sa-se duca la jumatatea lui (asta in caz ca are si vrem proof pe asta) si sa-i spuna ca de fapt doar se bucura de prezenta ei?
Ahhh...iar explicatia aia cu sanii si fundul tot la capitolul "suntem barbati deci gandim cu penisul" s-o includem sau o lasam in aer?

*Bogdan* | 7 martie 2010 la 21:17

@Gabi: Daca vrei, poti comenta la fiecare raspuns in parte. Pe profilul meu de facebook sunt toate comentariile originale la tema pe care am deschis-o. Eu nu am vrut sa imi dau cu parerea la ce au zis oamenii pt. ca nu aceasta e esenta...

Mika | 7 martie 2010 la 22:07

@Gabi: exact la povestea cu "gandim cu penisul" incadram gandirea specimenului.

@Bogdan: tu afirmi ca "merita consemnate" raspunsurile astea si pot fi de acord cu tine ca fiind reprezentative, in mare, pentru "nu ganditi asa!"

@Vincent: tu ce spui de povestea asta? sau nu iti mai pasa de ceea ce apare scris?

Vincent Vinyl | 8 martie 2010 la 16:35

@Mika: Nu inteleg de ce faci afirmatia ca nu mi-ar pasa. Parerile expuse mai sus apartin unui colaborator al acestui blog caruia i-am acordat spatiul de exprimare el si doar el isi asuma ceea ce scrie.
Eu nu intervin decat daca mi-se pare ca ceva nu este pe linia de pana acum atat.

Gabi | 8 martie 2010 la 23:36

@Bogdan:
Ok dar care este esenta atunci? Si o sa ma uit dar sigur voi uita sa vad profilul tau de facebook :)

*Bogdan* | 9 martie 2010 la 00:13

@Gabi: Esenta este "partea frumoasa" & mesajul pozitiv (dupa umila mea parere), dar fiecare este liber sa interpreteze cum vrea si sa isi exprime parerea caci pana la urma dintr-o astfel de comunicare iese ceva constructiv. Si totusi, cate noduri poate avea o papura :) ?

Gabi | 9 martie 2010 la 00:22

N-o lua personal sunt doar critica uneori cand ma dor ochisorii.